Managementul clădirilor de patrimoniu (Verwaltung historischer Liegenschaften)
Departamentul nostru administrează bunurile imobiliare ale Bisericii Evanghelice C.A. din România – Parohia Brașov. Sarcinile noastre principale sunt, pe de o parte, repararea și întreținerea lor, iar pe de altă parte, asigurarea utilizării corespunzătoare a clădirilor, în mare parte Monumente Istorice listate.
Grupul de proprietăți este utilizat în diferite moduri: acoperă nevoile proprii ale comunității – biserici, case parohiale, birouri, apartamente de serviciu, camere de oaspeți, grădiniță etc. –, include apartamente date în chirie, birouri și spații comerciale și, de asemenea, proprietăți utilizate de instituții publice: școli, muzee și grădinițe.
Veniturile obținute din administrarea proprietăților sunt folosite pentru conservarea patrimoniului cultural și pentru continuarea activității comunității, în special pentru activitîți religioase, diaconie, cultură și educație.
Biserica Neagră și curtea ei – roluri urbane
Viziunea noastră
Arhitectura, potrivit lui John Ruskin, este arta de a proiecta clădiri astfel încât acestea să contribuie la vitalitatea spirituală a omului, să-l revigoreze și să-l încânte.
Soluțiile structurale pe care arhitecții le-au găsit în trecut ca răspuns la această provocare pot fi mai ușor de recunoscut și de dezvăluit în peisajul urban dacă clădirile de interes au fost dezvoltate pe baza unui ideal comun, sunt rodul unei anumite perioade istorice, se armonizează între ele și vorbesc același limbaj, cel al unui concept unitar.
Pe de altă parte, restaurarea stocului structural al unui centru medieval și integrarea acestuia în țesutul urbanistic capătă caracterul unui tratat filozofic, mai ales atunci când acest centru s-a dezvoltat de-a lungul mai multor epoci istorice, când nevoile mai multor generații se reflectă în el și când este marcat de 800 de ani extrem de agitați.
În ceea ce privește un design contemporan al curții Bisericii Negre, de exemplu, nu trebuie să se răspundă doar la întrebarea privind acoperirea podelei. Mai degrabă, scopul și caracterul adecvat al clădirilor individuale trebuie să fie reevaluate, fără a le afecta caracterul specific prin intervenții structurale. Numai pe această bază vor fi incluse în viața urbană comunitară.
Restaurarea coerentă a unor monumente arhitecturale eterogene, a arhitecturii sacre medievale și a clădirilor administrative, educaționale, militare sau rezidențiale moderne, de exemplu, nu poate fi decât complexă. În consecință, restaurarea părților individuale ale acestei totalități necesită mult timp.
Eforturile insistente de a modela curtea Bisericii Negre au început la începutul secolului XX. Sperăm să le continuăm și în următoarele decenii. Numeroase generații au contribuit la formarea mozaicului arhitectural și cultural pe care îl avem astăzi aici. În măsura în care proiectele de reabilitare sunt implementate cu succes, acesta este atât rezultatul unei bune coordonări între diferiți actori, cât și al unei legături între generațiile succesive, legătură cultivată în mod conștient de-a lungul timpului.
În cadrul grupului de monumente, clădirile istorice sacre au o pondere deosebită. Genius loci le-a conferit trăsături specifice. Unele elemente structurale, care nu au o funcție tehnică, sunt valoroase pentru că sunt o mărturie a vieții creștine din trecut și exprimă evlavia remarcabilă a generațiilor anterioare. Din acest motiv însă, conceptele urbanistice care se referă la Biserica Neagră sau la statuia umanistului și reformatorului Johannes Honterus trebuie să ia în considerare și osemintele din solul fostului cimitir municipal.
Viitoarea atmosferă a curții va fi proiectată nu numai în funcție de rolul său actual, ci și în funcție de componentele istorice menționate mai sus. Axiomatice pentru proiectarea ulterioară rămân, prin urmare, două calități: liniștea și contemplarea, care oferă un contrapunct binevenit la atmosfera pieței adiacente, ce este caracterizată de o viață civică în plină desfășurare.
Curtea bisericii este mărginită de clădiri de o importanță istorică deosebită. Cea mai importantă școală cu predare în limba germană din Brașov este Colegiul Național „Johannes Honterus”. Rădăcinile sale datează din Evul Mediu târziu (1399), trecând apoi prin etapa intermediară a gimnaziului umanist. Din secolul al XIX-lea, o clădire reprezentativă burgheză a servit drept clădire a școlii. Denumirea de „cartier latin”, folosită mai ales în literatura de limbă română pentru zona din jurul școlii, se referă la fostul profil umanist-filologic al instituției de învățământ și datorează mult spiritului neorenascentist.
Spațiul urban din jurul Bisericii Negre este încărcat cu o semnificație istorică suplimentară prin faptul că într-o clădire vecină au fost identificate și restaurate spațiile în care Johannes Honterus a operat prima tipografie din Brașov și unde diaconul Coresi a lucrat ca ucenic.
Evoluția impresionantă de la o școală latină medievală la un gimnaziu protestant și de aici la o școală de stat cu limba germană ca limbă de predare, Colegiul Național „Johannes Honterus”, trebuie să atragă atenția asupra arhitecturii instituțiilor de învățământ istorice și în contextul secolului XXI.
Este clar că imobilele școlare istorice nu îndeplinesc decât în mod excepțional setul actual de standarde legale pentru construcția de clădiri școlare și că reglementările moderne în materie de construcții reprezintă o provocare serioasă pentru orice investiție viitoare în scopul conservării clădirilor din această categorie.
De asemenea, există provocări semnificative în ceea ce privește conectarea curții la rutele turistice, integrarea sa în procesele de afaceri ale birourilor din centrul orașului și în viața culturală a orașului și a comunității.
Arhitectura rezidențială ar trebui să își păstreze scopul inițial și să fie restaurată în mod corespunzător. Suntem conștienți de faptul că reconversia locuințelor din centrele istorice ale orașelor în scopuri turistice reprezintă o provocare majoră pentru autoritățile și societatea din întreaga lume. Prin urmare, noi susținem conservarea locuințelor.
Nevoile speciale pe care oamenii le au de servicii publice și private pot fi satisfăcute în prezent. De la cabinete medicale și întreprinderi mici, de exemplu, meșteșugari (cizmari, brutari, bijutieri, croitori etc.), librari, care își oferă serviciile în jurul Bisericii Negre, până la piețe săptămânale care oferă alimente și produse locale, există o gamă largă de posibile oportunități de dezvoltare pe care le vom analiza și coordona prin conceptul nostru INSPIRATIO, după caz. Peisajul tipic local, cu diferitele sale forme de vegetație, va fi încorporat în dezvoltarea curții prin intermediul unor elemente de design contemporan.
Toate intervențiile în ansamblul monumental din curtea Bisericii Negre trebuie să fie realizate cu respectarea acordurilor internaționale, cum ar fi Carta de la Veneția și Strategia europeană a patrimoniului cultural pentru secolul XXI. Aceste acorduri supraveghează conservarea monumentelor, de exemplu, în ceea ce privește reversibilitatea, respectarea originalității și a autenticității – principii care sunt deja aplicate în cadrul măsurilor de conservare și restaurare în curs de desfășurare din jurul curții bisericii. În același timp, toate schimbările pe care monumentele le-au suferit de-a lungul timpului trebuie să fie înțelese și apreciate ca etape importante în istoria orașului (Carta patrimoniului de construcții vernaculare, 1999).
Curtea Bisericii Negre – planificare pe termen mediu
În 2011, asociația „Salvați Centrul istoric al Brașovului” a anunțat un concurs de arhitectură pentru reproiectarea Curții Johannes Honterus. Juriul a ales proiectul arhitecților Johannes Bertleff și Andrei Șerbescu.
Deși săpăturile arheologice de pe amplasamentul curții au avut deja loc în 2012 și 2013, eforturile repetate ale asociației de a atrage finanțare, cum ar fi cea din partea fondului SEE, nu au avut succes.
Între timp, parohia a reușit să efectueze ample lucrări de reparații la clădirile adiacente curții. Pe flancul sud-estic al Bisericii Negre a fost securizată de urgență clădirea A a Colegiului Național „Johannes Honterus”. În partea de nord a bisericii, clădirea Barițiu nr. 3 a fost restaurată pentru a găzdui un hotel de tip boutique. Vizavi de portalul de vest, au fost reparate fosta casă a paraclisierului, clădirea care adăpostea sala de spectacole și biblioteca liceului evanghelic.
Punerea în aplicare la timp a unui proiect atât de amplu și costisitor precum reproiectarea completă a curții interioare este o sarcină comună a parohiei și a administrației orașului – nu în ultimul rând, pentru că zona este proprietate privată, dar în multe cazuri este folosită de public. Împreună, trebuie avute în vedere noi modalități de integrare urbanistică și de finanțare.
În acest fel, în mijlocul țesutului urban poate fi creat un loc aparte, cu o atmosferă care contribuie în mod decisiv la creșterea calității vieții tuturor celor care se întâlnesc aici.
